TEHNOLOGII PENTRU REMEDIEREA DEFECTIUNILOR IMBRACAMINTILOR BITUMINOASE

TEHNOLOGII PENTRU REMEDIEREA DEFECTIUNILOR IMBRACAMINTILOR BITUMINOASE

            2.1. Tratarea suprafetelor cu exces de bitum

Excesul de bitum ce apare pe suprafata imbracamintilor bituminoase, in perioada de vara cand temperature mediului ambient depaseste 25-30⁰C, se va satura cu agregate naturale, urmarindu-se urmatorul procedeu: se asterne criblura 3-8mm, sau nisip grauntos de rau, in cantitate variabila, in functie de situatia locala, in una sau mai multe reprize, materialul urmand a fi cilindrat ori de cate ori acest lucru este posibil din punct de vedere organizatoric.antitatea de material pentru asternere in vederea prelucrarii excesului de bitum variaza intre 5-15 kg/m².

Criblura sau nisipul de concasaj ce se va utiliza va fi din roca dura, avand o forma poliedrica, colturoasa si nu va contine impuritati, iar nisipul va fi grauntos si curat.

Asternerea se face in straturi uniforme, executandu-se mecanizat, asterneri manuale fiind premise numai pe suprafete mici.

Suprafetele pe care sau executat tratamente bituminoase se vor tine sub observatie si in cazul ca se constata excese de bitum, acestea vor fi tratate imediat.

Cand excesul de bitum produce defectiuni sub forma de fagase, valuiri sau refulari, defectiunea se trateaza prin decaparea si inlocuirea stratului necorespunzator (anexa 2.4.).

2.2. Badijonarea suprafetelor poroase

            Suprafetele poroase ale imbracamintilor bituminoase se badijoneaza, aplicand unul din urmatoarele procedee:

            -badijonarea cu suspensie de bitum filerizat;

            -badijonarea cu emulsie bituminoasa cationica;

            Badijonarea cu emulsie bituminoasa cationica

            Pentru aceasta        lucrare se foloseste o emulsie cationica cu rupere rapida, cu un continut, de bitum de cca 60%.

            Tehnologia de executie este urmatoarea:

            -se curata temeinic suprafata si se indeparteaza impuritatile;

            -emulsia bituminoasa cationica se dilueaza cu apa curata, nealcalina, in recipiente curate, in proportie de 1:1;

            -se unge suprafata cu 0,8…1kg/m² emulsie diluata in cazul raspandirii manuale sau cu 0,5…0,6 kg/m² in cazul pulverizarii acesteia cu ajutorul aerului comprimat;

            -se raspandeste un strat uniform de nisip curat, de granulatie 0…..3 mm, in cantitate  de cca 4 kg/m²;

            -cilindrarea usoara favorizeaza fixarea nisipului si stabilitatea badijonarii.

            Circulatia se deschide la cca 1…..2 ore dupa asternerea nisipului.

            In cazul raspandirii manuale a emulsiei bituminoase cationice, se va evita frecarea energica a acesteia pentru a nu se produce ruperea premature.

            Badijonarea cususpensie de bitum filerizat

Badijonarea unei suprafete bituminoase cu suspensie de bitum filerizat se executa dupa urmarirea tehnologiei:

-se curata temeinic suprafata imbracamintei bituminoase, cu matura mecanica si cu peria si se indeparteaza impuritatile;

-se unge suprafata respectiva cu  1,5….2 kg/m² suspensie de bitum filerizat, diluata la un continut de bitum de 15% (proportie aproximativa apa/subif, 1:1);

-se raspandeste apoi in mod uniform pe suprafata badijonata nisip de concasaj in cantitate de 3….5 kg/m².

Badijonarea cu suspensie de bitum filerizat se executa numai in anotimpul calduros.

2.3. Colmatarea fisurilor si crapaturilor din imbracamintile bituminoase

In functie de deschiderea lor, fisurile si crapaturile se vor colmata:

-cu mastic bituminous, cele cu deschidere pana la 5 mm;

-cu mixtura asfaltica, crapaturile cu deschidere mai mare de 5 mm.

Colmatarea cu mastic bituminous

Pentru colmatarea fisurilor si crapaturilor cu deschidere  pana la 5 mm, se va proceda astfel:

-se vor largi si adanci fisuri si crapaturile folosindu-se dispozitive mecanice  sau scoabe, spitul, tarnacopul etc;

-curatirea fisurilor se va face cu peria de sarma si suflarea cu aer comprimat;

-se vor indeparta de pe partea carosabila impuritatile rezultate;

-se amorseaza fisurile sau crapaturile;

-se prepare masticul bituminos din 28….32% bitum tip D 80/120 si 72….63% filer de calcar;

-se toarna in exces masticul bituminos in fisuri sau crapaturi;

-suprafata se netezeste si se pudreaza cu nisip.

Colmatarea cu mixture asfaltica

Crapaturile avand deschiderile mai mari de 5 mm, se colmateaza cu mixtura asfaltica de tipul celei folosite la executarea imbracamintei.

Tehnologia de lucru va cuprinde:

-decaparea in lungul crapaturii a stratului de uzura pe o latime de  10…..20 cm si a stratului de legatura pe o latime de  3 cm  cu dalta si ciocanul sau tarnacopul;

-curatirea demoniac cu matura si cu peria a portiunilor decapate  si indepartarea materialului rezultat;

-amorsarea suprafetelor decapate in lungul crapaturii cu bitum taiat;

-umplerea si burarea crapaturii pregatite in stratul de legatura  cu mixture asfaltica;

-umplerea spatiului pregatit in stratul de uzura cu mixtura, urmata de o buna compactare;

Pentru ca drumurile sa poata intra in iarna in bune conditii, lucrarile de colmatare trebuie terminate pana la finele lunii octombrie.

2.4. Repararea degradarilor si a gropilor prin decaparea si refacerea imbracamintei

Tehnologia repararii degradarilor prin decaparea si refacerea imbracamintei cuprinde:

-decaparea imbracamintei degradate si pregatirea suprafetei in scopul aplicarii unei imbracaminti noi;

-plombarea suprafetei decapate si a gropilor cu mixtura asfaltica, inclusiv compact area.

Pentru ca circulatia rutiera sa nu fie stanjenita pe sectoarele pe care se executa reparatii, se recomanda sa nu se decapeze decat atat cat se poate  repara in cursul aceleiasi zile.In cazul in care, din motive fortuite nu se pot plomba in aceiasi zi toate gropile decapate, acestea se umplu cu materialul rezultat din decapare, material pietros de pe acostamente si se semnalizeaza.

In vederea plombarii gropilor si a portiunilor degradate  cu mixtura asfaltica, suprafetele respective trebuie pregatite in mod corespunzator, in care scop se vor executa urmatoarele lucrari:

-marcarea suprafetei necesare a fi decapata prin trasarea unor linii pline la marginea acesteia folosindu-se creta sau alte mijloace adecvate; se va da o atentie deosebita obtinerii unor patrulatere estetice care sa cuprinda intreaga suprafata degradata sau susceptibila la degradare;

-taierea verticala a marginilor suprafetei marcate, exact pe linia de marcaj, cu dalta si ciocanul, cu tarnacopul, cu pikamerul  actionat de un motocompresor, sau cu alte dispozitive mecanice;

-scoaterea si indepartarea materialului ce se disloca din perimetrul marcat; mixtura asfaltica rezultata din decaparea straturilor bituminoase se aduna urmand a fi reutilizata, iar materialul granular care eventual rezulta, poate fi utilizat la completarea acostamentelor sau menajarea drumurilorlaterale;

-curatirea perfecta, demoniac a suprafetie decapate  cu maturi si perii piassava sau prin suflarea cu aer comprimat; daca astfel nu s-a obtinut o suprafata perfect curata, atunci se va proceda la spalarea acesteia cu apa;

-suprafata curate se amorseaza cu bitum taiat (0,4 kg/m², suspensie de bitum filerizat (1 kg/m²), sau emulsie bituminoasa cationica (0,8….1 kg/m²), ungandu-se toata suprafata cu ajutorul periei sau a unui dispozitiv de pulverizare.Bitumul taiat va contine 60% bitum D 80 / 120 si 40% petrosin.Emulsia bituminoasa cationica se dilueaza cu apa curata in proportie de 1:1, folosindu-se recipiente curate.Suspensia de bitum filerizat cu un continut de 33% bitum va fi diluata prin introducerea in masa sa a 20% apa curata.

Plombarea propriu-zisa a gropilor astfel pregatite se face cu mixture asfaltica,respectand urmatoarea tehnologie.

-dupa ruperea liantului cu care s-a facut amorsarea, mixtura asfaltica se asterne in straturi uniforme cu grosimea de maximum 4 cm se va asigura grosimea necesara astfel ca dupa compactare suprafata reparata sa fie la acelasi nivel cu suprafata adicenta;

-compact area demoniac a mixture asfaltice asternute cu maiul sau cu compactoare cu pneuri, compactoare cu rulouri netede, tavalugi, rulouri adaptate la tractoare etc.Operatia de compactare este foarte importanta pentru entanseitatea si durabilitatea lucrarii, de aceea trebuie facuta cu multa atentie;

-dupa compactarea mixturii asfaltice asternute, suprafata plombata se pudreaza cu nisip grauntos sau nisip de concasaj 0...3 mm, anrobat cu 2...3% bitum taiat pentru asigurarea etanseitatii suprafetei stratului superior.

Pe timp de ploaie nu se vor efectua plombari intrucat prezenta apei impiedica acrosarea mixturii asfaltice la stratul suport.

Darea in circulatie a suprafetelor reparate se face dupa racirea mixturii asfaltice pusa in opera, sau imediat dupa efectuarea plombarilor in cazul folosirii unor mixturi asfaltice la rece.

Tipurile de mixturi asfaltice se pot utiliza pentru plombarea gropilor si repararea suprafetelor degradate sunt:

-betoanele asfaltice pentru stratul de uzura (B.a.8., B.a.16. etc.);

-mortarele asfaltice (M.a., M.a., etc.);

-asfaltul turnat (A.t.16., ^cA.t.7.);

-mixturi asfaltice pentru reparatii de baza de nisip bituminos;

-mixturile asfaltice stocabile etc.

In general mixturile asfaltice de tipul betoanelor asfaltice si a mortarelor asfaltice se folosesc la plombari pe timp calduros, cand functioneaza instalatiile pentru preparartea mixturii asfaltice, iar asfaltul turnat si mixturile asfaltice stocabile se folosesc in perioadele de iarna, atunci cand alt tip de mixtura asfaltica este mai greu de obtinut.

Pentru plombarea gropilor se poate folosi si mixtura asfaltica tip”plombarec”, preparata din material rezultat la decapari.Prepararea mixturii asfaltice tip „plombarec” se face utilizand urmatoarele materiale:

-mixtura asfaltica recuperata din decaparea imbracamintilor bituminoase;

-emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida in cantitatea necesara completarii continutului de bitum al mixturii asfaltice recuperate la valoarea corespunzatoare unei mixturi asfaltice pentru stratul de uzura;

-petrosin (10% din continutul total de bitum), pentru intarzierea ruperii emulsiei;

-apa de umectare (1% din cantitatea totala de mixtura asfaltica).

Mixtura asfaltica rezultata  din decapari, maruntita in prealabil la dimensiunea granulei maxime se introduce intr-o betoniera in care se adauga si apa de umectare cu care se malaxeaza  timp de 45-60s.In continuare se introduce emulsia bituminoasa amestecata cu solventul si se efectueaza malaxarea pana la obtinerea unei omogenitati corespunzatoare (120.....180s).

Mixtura asfaltica tip „plombarec” poate fi preparata la santiere sau la locul de punere in opera daca sunt asigurate conditiile necesare.Pentru efectuarea amestecului se poate utiliza o betoniera cu amestec liber, obisnuita.

Folosirea mixturii asfaltice la efectuarea plombarilor se poate face imediat dupa preparare sau dupa un anumit interval de timp in care aceasta poate fi stocata in saci de polietilena pentru a impiedica evaporarea solventului si ruperea emulsiei.

Pentru executarea reparatiilor se pot folosi si mixturii asfaltice pe baza de nisip bituminos.Conform normativului, acestea pot fi obtinute la cald prin regenerarea mixturilor asfaltice recuperate din decaparea imbracamintilor bituminoase degradate si la rece, din nisip bituminos  cu adaos de criblura, pietris sau zgura granulata.

Mixturile asfaltice obtinute prin procedeul la cald  sunt de tipul betonului asfaltic B.a.16.n.b. si anrobatului bituminos A 31n.b. si trebuie sa prezinte caracteristici prescrise de normativul CD 42-85.Ele se prepara in instalatii tip uscator-malaxor, mixtura asfaltica recuperata trebuind sa fie maruntita in prealabil la dimensiuni sub 30 mm.

Mixturile asfaltice pentru reparatii cu nisip bituminos obtinute prin procedeul la rece se prepara in betoniere.Nisipul bituminos maruntit se amesteca timp de 2-3 minute cu materialul granular (criblura,pietris, zgura).In cazul utilizarii zgurii, la sfarsitul amestecarii se adauga si petrosin dupa care se continua malaxarea circa 1 minut.Compozitia mixturilor asfaltice pentru reparatii, preparate la rece cu nisip bituminos si criblura sau pietris este urmatoarea:nisip bituminos 65-70%, agregat natural25-35% si bitum (din nisipul bituminos) 6,5....7,5%.In cazul utilizarii zgurii, mixtura asfaltica este compusa din nisip bituminos 50-60%, zgura granulata 40.....48%, petrosin 1......2% si bitum (din nisipul bituminos) 5,0...6,0%.

In cazul in care nu dispunem de mixtura asfaltica pentru efectuarea plombarilor izolate, reparatia provizorie a gropilor se poate face prin:

-plombari cu nisip bituminos;

-stropiri sucesive cu bitum sau emulsie bituminoasa, urmate de acoperire cu criblura.Dupa fiecare stropire cu liant se raspandeste criblura 3/8 sau 8/16mm in cantitate de 10......15 kg/m²care se fixeaza prin baterie cu maiul, criblura in exces fiind inlaturata prin maturare.

2.5. Decaparea si inlocuirea intregului sistem rutier

Repararea defectiunilor izolate cauzate de insuficienta capacitatii portante a complexului rutier, cum este cazul faiantarilor, gropilor, provenite din faiantari si a degradarilor provocate de inghet-dezghet, se face prin decaparea si inlocuirea sistemului rutier vechi cu un sistem rutier nou, dimensionat si alcatuit in conditii corespunzatoare.

In general, tehnologia de executie cuprinde urmatoarele operatii:

-decaparea in zona afectata a intregului sistem rutier;

- in cazul cand terenul de fundatie este alcatuit din pamant sensibil la inghet, se indeparteaza si acesta pe adancimea de inghet;

-cand se constataca terenul de fundatie prezinta umiditatea excesiva provenita de la o sursa de alimentare continua, se iau masuri de asanare, prin executarea de drenuri corespunzatoare situatiei locale;

-dupa asanarea terenului de fundatie, in locul pamantului necorespunzator se introduce un material necoeziv, bine compactat;

-peste substratul de fundatie executat dintr-un material necoeziv, se poate executa un strat de fundatie din balast sau nisip stabilizat cu ciment, sau liant puzzolanic;

-pentru a impiedica transmiterea fisurilor din stratul stabilizat cu ciment in imbracamintea bituminoasa, se recomanda introducerea, intre stratul stabilizat si imbracaminte, a unui strat de baza alcatuit din piatra sparta  40....63 mm in grosime de  8 cm dupa cilindrare, indopata cu split bitumat;stratul de piatra sparta se executa la 12......14 zile dupa punerea in opera a fundatiei stabilizate cu ciment;

-peste stratul de baza astfel pregatit, se executa imbracamintea alcatuita din strat de legatura si de uzura.