Scopul procesului penal
Art. 1. - Procesul penal are ca scop constatarea la timp
si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice
persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei
sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.
Procesul penal trebuie sa contribuie la apararea ordinii de drept, la apararea
persoanei, a drepturilor si libertatilor acesteia, la prevenirea
infractiunilor, precum si la educarea cetatenilor in spiritul respectarii
legilor.*)
*) Alin. 2 al
art. 1 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 45/1993,
publicata in M.Of., Partea I, nr. 147 din 1 iulie 1993.
Legalitatea si oficialitatea procesului penal
Art. 2. - Procesul penal se desfasoara atat in cursul
urmaririi penale cat si in cursul judecatii, potrivit dispozitiilor prevazute
de lege. Actele necesare desfasurarii procesului penal se indeplinesc din
oficiu, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel.
Aflarea adevarului
Art. 3. - In desfasurarea procesului
penal trebuie sa se asigure aflarea adevarului cu privire la faptele si
imprejurarile cauzei, precum si cu privire la persoana faptuitorului.
Rolul activ
Art. 4. - Organele de urmarire penala
si instantele de judecata sunt obligate sa aiba rol activ in desfasurarea
procesului penal.
Garantarea libertatii persoanei
*Art. 5. - In tot cursul procesului
penal este garantata libertatea persoanei.
Nici o persoana nu poate fi retinuta
sau arestata si nici nu poate fi supusa vreunei forme de restrangere a
libertatii decat in cazurile si in conditiile prevazute de lege.
Daca cel impotriva caruia s-a luat
masura arestarii preventive sau o masura de restrangere a libertatii considera
ca aceasta este ilegala, are dreptul, in tot cursul procesului, sa se adreseze
instantei competente, potrivit legii.
Orice persoana impotriva careia s-a
luat ilegal o masura preventiva are dreptul la repararea pagubei suferite, in
conditiile prevazute de lege.
Prezumptia de nevinovatie
Art. 66. - Invinuitul
sau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa.
In cazul cand exista
probe de vinovatie, invinuitul sau inculpatul are dreptul sa probeze lipsa lor
de temeinicie.
Concludenta si utilitatea probei
Art. 67. - In cursul
procesului penal partile pot propune probe si cere administrarea lor.
Cererea pentru
administrarea unei probe nu poate fi respinsa, daca proba este concludenta si
utila.
Admiterea sau
respingerea cererii se face motivat.
Interzicerea mijloacelor de constrângere
Art. 68. - Este oprit
a se intrebuinta violente, amenintari ori alte mijloace de constrangere, precum
si promisiuni sau indemnuri, in scopul de a se obtine probe.
De asemenea, este
oprit a determina o persoana sa savarseasca sau sa continue savarsirea unei
fapte penale, in scopul obtinerii unei probe.
Modul de ascultare
Art. 71. - Fiecare invinuit sau
inculpat este ascultat separat.
In cursul urmaririi penale, daca sunt
mai multi invinuiti sau inculpati, fiecare este ascultat fara sa fie de fata
ceilalti.
Invinuitul sau inculpatul este mai
intai lasat sa declare tot ce stie in cauza.
Ascultarea invinuitului sau
inculpatului nu poate incepe cu citirea sau reamintirea declaratiilor pe care
acesta le-a dat anterior in cauza.
Invinuitul sau inculpatul nu poate
prezenta ori citi o declaratie scrisa de mai inainte, insa se poate servi de
insemnari asupra amanuntelor greu de retinut.
Intrebari cu privire la fapta
Art. 72. - Dupa ce invinuitul sau
inculpatul a facut declaratia, i se pot pune intrebari cu privire la fapta care
formeaza obiectul cauzei si la invinuirea ce i se aduce. De asemenea, este
intrebat cu privire la probele pe care intelege sa le propuna.
Text modificat prin Legea nr. 32 din 16.XI.1990,
publicata in M.Of., Partea I, nr. 128 din 17 noiembrie 1990.
Garantarea dreptului de aparare
*Art. 6. - Dreptul de aparare este
garantat invinuitului, inculpatului si celorlalte parti in tot cursul
procesului penal.
In cursul procesului penal, organele
judiciare sunt obligate sa asigure partilor deplina exercitare a drepturilor
procesuale in conditiile prevazute de lege si sa administreze probele necesare
in aparare.
Organele judiciare au obligatia sa
incunostinteze pe invinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este
invinuit, incadrarea juridica a acesteia si sa-i asigure posibilitatea
pregatirii si exercitarii apararii.
Orice parte are dreptul sa fie
asistata de aparator in tot cursul procesului penal.
Organele judiciare au obligatia sa
incunostinteze pe invinuit sau inculpat, inainte de a i se lua prima
declaratie, despre dreptul de a fi asistat de un aparator, consemnandu-se
aceasta in procesul-verbal de ascultare. In conditiile si in cazurile prevazute
de lege, organele judiciare sunt obligate sa ia masuri pentru asigurarea
asistentei juridice a invinuitului sau inculpatului, daca acesta nu are
aparator ales.
Rolul activ al organului de urmarire
penala
Art. 202. - Organul de urmarire penala este obligat sa
stranga probele necesare pentru aflarea adevarului si pentru lamurirea cauzei
sub toate aspectele, in vederea justei solutionari a acesteia. Organul de
urmarire aduna probele atat in favoarea, cat si in defavoarea invinuitului sau
inculpatului.
Indatoririle prevazute in alineatul precedent se
indeplinesc chiar daca invinuitul sau inculpatul recunoaste fapta.
Organul de urmarire penala este obligat sa explice
invinuitului sau inculpatului, precum si celorlalte parti drepturile lor
procesuale.
Organul de urmarire penala este de asemenea obligat sa
stranga date cu privire la imprejurarile care au determinat, inlesnit sau
favorizat savarsirea infractiunii, precum si orice alte date de natura sa
serveasca la solutionarea cauzei.
Consemnarea declaratiilor
Art. 73. - Declaratiile invinuitului
sau inculpatului se consemneaza in scris. Declaratia scrisa se citeste acestuia,
iar daca cere, i se da sa o citeasca. Cand este de acord cu continutul ei, o
semneaza pe fiecare pagina si la sfarsit.
Cand invinuitul sau inculpatul nu
poate sau refuza sa semneze, se face mentiune in declaratia scrisa.
Declaratia scrisa este semnata si de
organul de urmarire penala care a procedat la ascultarea invinuitului sau
inculpatului ori de presedintele completului de judecata si de grefier, precum
si de interpret cand declaratia a fost luata printr-un interpret.
Daca invinuitul sau inculpatul revine
asupra vreuneia din declaratiile sale sau are de facut completari, rectificari
sau precizari, acestea se consemneaza si se semneaza in conditiile aratate in
prezentul articol.
Declaratiile celorlalte parti din
proces
Art. 75. - Declaratiile partii
vatamate, ale partii civile si ale partii responsabile civilmente facute in
cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in
care sunt coroborate cu fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor
existente in cauza.
Explicatii prealabile
Art. 76. - Organul de urmarire penala
sau instanta de judecata are obligatia sa cheme, spre a fi ascultate, persoana
care a suferit o vatamare prin infractiune, precum si persoana civilmente
responsabila.
Inainte de ascultare, persoanei
vatamate i se pune in vedere ca poate participa in proces ca parte vatamata,
iar daca a suferit o paguba materiala, ca se poate constitui parte civila. De
asemenea, i se atrage atentia ca declaratia de participare in proces ca parte
vatamata sau de constituire ca parte civila se poate face in tot cursul
urmaririi penale, iar in fata primei instante de judecata, pana la citirea
actului de sesizare.
Modul de ascultare
Art. 77. - Ascultarea partii vatamate,
a partii civile si a partii responsabile civilmente se face potrivit
dispozitiilor privitoare la ascultarea invinuitului sau inculpatului, care se
aplica in mod corespunzator.
Dupa punerea in miscare a actiunii penale, daca au fost
efectuate toate actele de urmarire necesare, organul de cercetare penala cheama
pe inculpat in fata sa si:
a) ii pune in vedere ca are dreptul de a lua cunostinta
de materialul de urmarire penala, aratandu-i si incadrarea juridica a faptei
savarsite;
b) ii asigura posibilitatea de a lua de indata cunostinta
de material. Daca inculpatul nu poate sa citeasca, organul de cercetare penala
ii citeste materialul;
c) il intreaba, dupa ce a luat cunostinta de materialul
de urmarire penala, daca are de formulat cereri noi sau daca voieste sa faca
declaratii suplimentare.
Procesul-verbal de prezentare a
materialului
Art. 251. - Despre aducerea la indeplinire a
dispozitiilor prevazute in art. 250 organul de cercetare penala intocmeste
proces-verbal, in care consemneaza si declaratiile, cererile si raspunsurile
inculpatului.
Cereri noi formulate de inculpat
Art. 252. - Daca inculpatul a formulat cereri noi in
legatura cu urmarirea penala, organul de cercetare penala le examineaza de
indata si dispune prin ordonanta admiterea sau respingerea lor.
Organul de cercetare dispune prin aceeasi ordonanta
completarea cercetarii penale, atunci cand din declaratiile suplimentare sau
din raspunsurile inculpatului rezulta necesitatea completarii.
1. Urmarire fara punerea in miscare
a actiunii penale
Ascultarea invinuitului inainte de terminarea
cercetarii
Art. 255. - In cauzele in care nu a fost pusa in miscare
actiunea penala, organul de cercetare, dupa efectuarea actelor de cercetare
penala potrivit art. 232, daca exista invinuit in cauza si constata ca
impotriva acestuia sunt suficiente probe, procedeaza la o noua ascultare a
invinuitului, aducandu-i la cunostinta invinuirea si intrebandu-l daca are noi
mijloace de aparare.
Daca invinuitul nu a propus noi probe sau propunerea sa
nu a fost gasita temeinica ori daca cercetarea a fost completata potrivit
propunerilor facute, cercetarea se considera terminata.
Dreptul de a face plangere
Art. 275. - Orice persoana poate face plangere impotriva
masurilor si actelor de urmarire penala, daca prin acestea s-a adus o vatamare
intereselor sale legitime.
Se poate face plangere, in conditiile prevazute in
alineatul precedent, si impotriva rezolutiei date potrivit art. 228 alin. 6.*)
Plangerea se adreseaza procurorului care supravegheaza
activitatea organului de cercetare penala si se depune fie direct la acesta,
fie la organul de cercetare penala.
Introducerea plangerii nu suspenda aducerea la
indeplinire a masurii sau a actului care formeaza obiectul plangerii.
2. Alineatul 1 al
articolului 206 va avea urmatorul cuprins:
"Afirmarea sau imputarea in public, prin orice mijloace, a unei fapte
determinate privitoare la o persoana, care, daca ar fi adevarata, ar expune
acea persoana la o sanctiune penala, administrativa sau disciplinara, ori
dispretului public, se pedepseste cu inchisoare de la 2 luni la 2 ani sau cu
amenda."
Incalcarile care atrag nulitatea
Art. 197. - Incalcarile dispozitiilor
legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal atrag nulitatea
actului, numai atunci cand s-a adus o vatamare care nu poate fi inlaturata decat
prin anularea acelui act.
Dispozitiile relative la competenta
dupa materie sau dupa calitatea persoanei, la sesizarea instantei, la
compunerea acesteia si la publicitatea sedintei de judecata sunt prevazute sub
sanctiunea nulitatii. De asemenea, sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii si
dispozitiile relative la participarea procurorului, prezenta inculpatului si
asistarea acestuia de catre aparator, cand sunt obligatorii potrivit legii,
precum si la efectuarea anchetei sociale in cauzele cu infractori minori.
Nulitatea prevazuta in alin. 2 nu
poate fi inlaturata in nici un mod. Ea poate fi invocata in orice stare a
procesului si se ia in considerare chiar din oficiu.
Incalcarea oricarei alte dispozitii
legale decat cele prevazute in alin. 2 atrage nulitatea actului in conditiile
alin. 1, numai daca a fost invocata in cursul efectuarii actului cand partea
este prezenta sau la primul termen de judecata cu procedura completa cand
partea a lipsit la efectuarea actului. Instanta ia in considerare din oficiu
incalcarile, in orice stare a procesului, daca anularea actului este necesara
pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei.
Legalitatea si oficialitatea procesului penal
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu